Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, alfabetizarea digitală a persoanelor în vârstă este un domeniu esențial, dar adesea trecut cu vederea. Cercetarea lui Iva Zadražilová și Pavla Vizváry, documentată în studiul lor cuprinzător, aprofundează competențele și interesele de alfabetizare digitală ale persoanelor în vârstă, concentrându-se asupra celor cu vârsta de 65 de ani și peste. Acest rezumat evidențiază constatările și perspectivele lor, subliniind importanța îmbunătățirii competențelor digitale în rândul persoanelor în vârstă.
Context și obiective
Studiul își propune să înțeleagă modul în care persoanele în vârstă își evaluează alfabetizarea digitală și își identifică interesele în educația ulterioară în domeniul digital. Cercetarea ridică câteva întrebări cheie: Cum își evaluează persoanele în vârstă abilitățile digitale? Care sunt subiectele lor preferate pentru educația ulterioară? Pentru a explora aceste întrebări, autorii au formulat patru ipoteze:
- Persoanele în vârstă mai tinere (cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani) își evaluează alfabetizarea digitală mai mare decât omologii lor mai în vârstă.
- Persoanele în vârstă care au fost învățate să utilizeze tehnologiile digitale își evaluează abilitățile mai mari decât cele care au învățat independent.
- Cei care își evaluează abilitățile digitale mai scăzute sunt mai interesați de educația ulterioară.
- Persoanele în vârstă preferă educația care sprijină îmbătrânirea activă în locul competențelor digitale tradiționale.
Metodologie
Cercetătorii au folosit un sondaj cantitativ distribuit online prin Google Forms, care vizează respondenții cu vârsta de 65 de ani și peste, cu abilități informatice de bază. Sondajul a inclus 27 de întrebări împărțite în categorii: Competențe, Educație anterioară, Domenii de educație continuă și Informații demografice. Competențele de alfabetizare digitală au fost clasificate în conformitate cu Strategia de alfabetizare digitală a Republicii Cehe (2015-2020), cuprinzând abilități operaționale, formale, informaționale, de comunicare și de creare de conținut.
Principalele constatări
Autoevaluarea abilităților digitale: Studiul a constatat că persoanele în vârstă mai tinere (cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani) și-au evaluat, în general, abilitățile digitale mai mari decât participanții mai în vârstă. Această corelație a fost semnificativă, indicând faptul că vârsta poate avea un impact negativ asupra competenței digitale auto-percepute.
Metode de învățare: Interesant este că cei care au învățat abilități digitale în mod independent și-au evaluat abilitățile mai mari decât cei care au primit ajutor. Acest lucru ar putea fi atribuit abordării de învățare adaptate, bazate pe nevoi, adoptată de indivizi autodidacți, care ar fi putut fi mai eficientă decât formarea generală.
Interesul pentru educația ulterioară: Contrar așteptărilor, persoanele cu abilități digitale autoevaluate mai mari au arătat un interes mai mare pentru educația ulterioară. Această constatare sugerează o potențială părtinire a eșantionării, deoarece sondajul ar fi putut ajunge la persoane mai educate și mai încrezătoare din punct de vedere digital.
Subiecte educaționale preferate: Persoanele în vârstă și-au exprimat o preferință puternică pentru abilitățile de învățare care susțin îmbătrânirea activă, cum ar fi comerțul electronic, comunicarea electronică și crearea de conținut, față de abilitățile digitale tradiționale, cum ar fi utilizarea sistemelor de operare sau a software-ului de birou. Subiecte precum editarea fotografiilor, evaluarea calității informațiilor și înțelegerea pericolelor online au fost deosebit de populare.
Discuție
Studiul subliniază necesitatea unei schimbări în educația digitală pentru persoanele în vârstă. Cursurile tradiționale de calculator care se concentrează pe abilitățile de bază sunt depășite. În schimb, există un interes tot mai mare pentru domeniile care au un impact direct asupra vieții lor de zi cu zi și susțin îmbătrânirea activă. Rezultatele subliniază importanța adaptării programelor educaționale la nevoile și interesele specifice ale cursanților în vârstă.
Preferința pentru învățarea auto-dirijată subliniază, de asemenea, importanța furnizării de resurse care să permită persoanelor în vârstă să învețe în propriul ritm și în funcție de nevoile lor specifice. Bibliotecile și alte instituții de învățământ joacă un rol esențial în oferirea unor astfel de programe adaptate.
Concluzie
Îmbunătățirea alfabetizării digitale în rândul persoanelor în vârstă are beneficii semnificative. Îi ajută să facă față cerințelor erei informaționale, reduce excluziunea digitală și promovează îmbătrânirea activă. Studiul realizat de Zadražilová și Vizváry solicită o reevaluare a ofertelor educaționale actuale, sugerând un accent pe învățarea practică, bazată pe interese, care împuternicește persoanele în vârstă să utilizeze eficient tehnologiile digitale.
Pe măsură ce societatea continuă să se digitalizeze, abordarea nevoilor de alfabetizare digitală ale persoanelor în vârstă devine din ce în ce mai importantă. Programele educaționale adaptate care iau în considerare competențele și interesele lor specifice pot reduce decalajul digital și se pot asigura că persoanele în vârstă rămân membri activi, informați și implicați ai societății digitale.
The Image for this article is an AI produced one.