Instruire de alfabetizare media pentru seniori pentru a lupta împotriva știrilor false: Care sunt sansele?

Comisia Europeană definește dezinformarea drept „conținut fals sau înșelător care este răspândit cu intenția de a înșela sau de a asigura un câștig economic sau politic”, în timp ce informarea greșită se referă la același tip de conținut partajat fără intenție dăunătoare, indiferent de consecințele sale. Dezinformarea este denumită în mod obișnuit „știri false” și amenință serios credibilitatea surselor de informații și provoacă prejudicii publice pe mai multe straturi. Formarea de alfabetizare media funcționează ca un instrument puternic folosit pentru a combate răspândirea informațiilor false, dând putere cetățenilor să lupte împotriva știrilor false. Deși vizează de obicei generațiile mai tinere într-un cadru educațional, persoanele în vârstă ar trebui, de asemenea, încurajate să participe și să beneficieze de pe urma acestuia.

În articolul lor, „Using Media Literacy to Fight Digital Fake News in Later Life: A Mission Impossible?”, Eugène Loos de la Universitatea Utrecht și Loredana Ivan de la Universitatea Națională de Studii Politice și Administrație Publică din București, întreabă dacă există instituții adecvate să ofere seniorilor o formare de alfabetizare media și să detalieze probabilitatea de a crește rezistența digitală a persoanelor în vârstă, venind cu următoarele întrebări și propunând rezultatele relevante: 

 

  1. În ce măsură sunt persoanele în vârstă vulnerabile la știrile false?

Mai multe studii empirice indică faptul că tinerii de mai multe vârste și niveluri de educație, de la învățământul primar la cel universitar, sunt susceptibili la diferite forme de dezinformare și știri false. Cu toate acestea, aceste studii sugerează, de asemenea, că formarea de alfabetizare media, care implică utilizarea unor instrumente precum anumite tehnici și jocuri de verificare a faptelor, poate contribui cu siguranță la îmbunătățirea competențelor tinerilor în domeniu. Pe de altă parte, spre deosebire de studiile ample asupra tinerilor, există doar câteva cercetări empirice referitoare la vulnerabilitatea persoanelor în vârstă la știrile false. Studiile disponibile demonstrează că și populația în vârstă este susceptibilă să întâmpine și să consume dezinformare, la fel ca și tinerii. Deși rămâne nesigur dacă susceptibilitatea lor o depășește pe cea a generațiilor mai tinere, se poate deduce în mod rezonabil că sunt susceptibili la astfel de știri false într-o oarecare măsură.

 

  1. În ce măsură sunt persoanele în vârstă capabile să învețe să devină reziliente digital?

La fel ca tinerii, persoanele în vârstă au și capacitatea de a dobândi competențe digitale, în funcție de diferențele lor individuale. Prin urmare, angajarea de formare de alfabetizare media le poate amplifica rezistența digitală, echipându-le cu capacitatea de a discerne mai bine știrile false de cele reale. Pentru a-și spori reziliența digitală, este esențial ca formatorii să ia în considerare diversitatea din cadrul grupelor de vârstă, să evalueze competențele digitale ale fiecărui individ într-un spectru de capacități digitale și să nu uite că „nu este niciodată prea târziu pentru „vârsta a treia” să învață, deoarece se confruntă cu puțin (auto-) vârstăism sau bariere în calea învățării” (Van Kampen et al. qtd în Loos și Ivan 244).

 

În cele din urmă, în lucrarea lor, Loos și Ivan întreabă: „Ce instituții ar putea juca un rol în furnizarea de formare de alfabetizare media care este special adaptată persoanelor în vârstă?” și oferă cititorilor lor câteva exemple de organizații. Ele prezintă, de asemenea, unele implicații pentru cercetările viitoare în domeniu. Dacă doriți să citiți mai multe detalii despre subiect sau să aruncați o privire la lista de referințe, puteți accesa versiunea completă a articolului de mai jos.

 

Referințe:

 

_
Article Image Source: Pexels/ Andrea Piacquadio

Finanțat de Uniunea Europeană. Cu toate acestea, punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă în mod necesar cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive pentru Educație și Cultură a Uniunii Europene (EACEA). Nici Uniunea Europeană și nici EACEA nu pot fi trase la răspundere pentru acestea. Numărul acordului: 2022-1-BG01-KA220-ADU-000085514
Număr acord: 2022-1-BG01-KA220-ADU-000085514

© 2023 Information Matters Project, All rights reserved